Join now

"Marlanul de Bit.. Offender" (Bucharest)

Preluat din blogul smartwitness:

Protected content

„E un exercitiu fabulos sa ierti mârlanul“

August 25, Protected content Never go to | Tags: bogdan irina, lipsa de educatie | by mara.gojgar

Asa spunea Oana Pellea intr-un interviu acordat pe la inceputul lui Protected content , ziarului Adevarul Protected content

E petrecere “privata” -botez- la “Ritz-ul” de Moeciu, sambata la apus.

Dupa o zi de umblari si preumblari, ne retragem la “restaurantul”, de mare staif, Acvila din Moeciu de Jos.

Am intrat acolo pentru ca aveam nevoie sa mergem la toaleta (sau “privata”), si, in lipsa de alte optiuni, am zis sa mancam ceva, ca sa nu tratam “distinsul” local doar ca pe un WC public.

Urcam un sir interminabil de scari si, cand sa ajungem in varf, un Jeep de neam prost era parcat exact in buza scarii si impiedica accesul la WC-ul satesc, vila Acvila. Culmea, maidanul era destul de mare incat mamutul sa poata fi mutat 2 metri in sus sau in jos.

Ajungem la receptie unde o domnisoara amabila ne invita pe terasa unde cinau mai multi turisti in bermude si purtand pulovere de munte (si nicidecum haine festive de botez…).

Indeplinim scopul pentru care am urcat vrejul si…in hol, ne asteapta o “doamna”. Am dedus ca este patroana dupa modul in care fetiscana de la receptie intrase in cochilia ei. Spun “doamna” pentru ca asa ni s-a recomandat, mai bine zis, asa s-a autoproclamat. Banuiesc ca, in mai multe randuri, a trecut foarte bine drept altceva decat o “doamna”, si obisnuita fiind cu faptul ca audienta miroase imediat ifosele de mahala, se identifica singura cu apelativul aspirational ”doamna”.

Ne indreptam catre locul -unde domnisoara simpatica de la receptie a intins foarte delicat fata de masa si a asezat meniurile in asteptarea noastra. Cand a vazut-o pe matroana s-a inrosit si aproape ca a inghetat.

Contrar bunavointei pe care a afisat-o amfitrioana noastra, “doamna” ne-a gonit afara. Nedumeriti, am explicat politicos ca am fost primiti de personalul hotelului pe terasa. Fara sa zaboveasca, sefa’ a fugit si s-a intors cu o dihanie de manelist necioplit, chipurile detinatorul “privatei”–a petrecerii.

Fara sa stiu nimic despre el, mi s-a parut un personaj de o grosolanie putreda. Ko l-a recunoscut, si, cu bucuria de a fi intalnit un fost coleg de serviciu, l-a salutat cu multa bunavointa.

Mai mult, l-a felicitat pentru fericitul eveniment si i-a explicat cum s-a purtat cu noi “doamna”.

Uluitor, matahala beata a vrut sa sara la bataie.

Am ramas uimita cat de nefericit poate fi un om la botezul propriului copil. Probabil ca era o corvoada care spera sa se termine cat de repede.

Am aflat cu stupoare ca individul era “om de marketing”, basca absolventul unui program MBA (mioritic si ieftin, ce e drept (Master in Bullshit Administration).

Credeam ca mai mult decat oricine, comunicatorii profesionisti considera limbajul (elevat–daca il cunosc) o arta, au stapanire de sine si, ar trebui sa fie unsi cu toate alifiile. Din pacate, domnul Bogdan Irina era uns doar cu osanza.

Dar…vorba aceea…„E un exercitiu fabulos sa ierti mârlanul“.

Daca vreti sa fiti tratati ghiolbaneste de “doamna” de la vila Acvila, va invit in Moeciu de Jos…Asa ca mai bine o evitati. In plus, sunt nenumarte optiuni de cazare unde turistii sunt tratati regeste.

Bucharest Forum

Our Global Partners